INCOLOR... motor de cautare pentru straini

"Undeva acolo sus in nori, sta un om si bea pe ascuns culori..."

Am capete amortite, vreau un streang. Pentru fiecare dorinta moarta, dezechilibru, descurajare, repaus, disparitie... Aseara ai fost in toate simturile mele...

"Doua stele, paralele,
Stele, lacrimi innodate si
Lumina de la ele
Pentru tine toate"

Ti-as darui toate florile mele, cele inventate de mine. Ti le-am dedicat de atatea ori si am asteptat sa vii in vis, acolo unde ne-am spus toate nerostitele, uitatele... Iti ofer floarea de strengar, imi ziceai ca sunt si n-am renuntat. Infloreste doar noaptea... cand e mangaiata cu ochi plini de dor. Am si floarea de hoinar. Rasare doar dupa miezul noptii, pe la crapaturile bordurilor. Se inalta si se zbate in vant in cautarea pasilor rataciti. Infloreste doar cand este atinsa cu stropi de lacrimi.
Ma oboseste gandul ca nu esti. Ma oboseste gandul ca te-am lasat sa pleci. Ma oboseste lipsa asta constanta. Si ma inchide. In tristete, in insomnii, in cadere libera pe ziduri reci. Si oameni gri. Sarbatorile ma coplesc, sa vina si sa plece repede. Nu e singurul moment in care-mi amintesc de tine. Nu iubesc intr-o zi cat altii in 365. Nu, niciodata.
Ei nu stiu ca in diminetile in care tac ma gandesc la tine. Ei nu stiu ca atunci cand fug, fug cu tine. Ratacim pe toate strazile...
Oare cum e in odaia ta? Are cine sa te inveleasca cand atipesti dupa o zi de munca? Niciodata nu vorbesti despre tine in peregrinarile noastre prin oras. Mai porti rochii lungi si vaporoase? Stii tu... mama... pariez ca acolo sus ai infiat un inger cu parul cret. Si-l certi constant. Crezi ca sunt mai putin om decat m-ai lasat, crezi ca gresesc ca un prunc orb si impiedicat? In ce mai crezi, de fapt?

O fata incantata si cateva picaturi de ploaie calda... 01/09/2012

Incantata fata alearga si sparge baltile cu privirea. Uneori se arunca pofticioasa in mijlocul lor si le striveste cu sarituri scurte. Rade de una singura si se crede zmeu. Cand oboseste isi aprinde o tigara, canta in gand si apoi alege locuri inalte de unde sa priveasca norii. Si sta... sta si rade la toate figurinele ce se creioneaza pe cer.
Incantata fata se indragosteste de lucruri marunte, ca pasii ce o poarta pe alei ascunse, pe strazi intunecate si inguste ca o pastaie galbena. Are felinare mici in ochi si nu se impiedica niciodata. Stropii de ploaie sunt alint si vorba lina. Lacrimile sunt bucurii pasagere. E frumos in gandul ei...
Incantata fata are mainile fine, ca primavara suspendata de crengile copacilor proaspat infloriti. Nu a uitat prima dragoste, prima declaratie, primul om care i-a zambit. Nici prima deceptie, prima incruntare, primul om care a aruncat piatra. Toate au facut-o mai puternica.
Incantarea e algoritm pentru resuscitarea reflectiilor. Amortizeaza tristetea si o transforma in ganduri pacificatoare. Cu tine si restul lumii, cu noi intinsi pe canapea, cu gandul la ochii care ne-au adus lumina si dimineata dulce, ca un cub de zahar topit in cafea. Incantarea e dor-taina. De noi si restul lumii, in ipostaze fine, ca pietrele de rau. Incantarea e capat de nostalgie sau inceput de zi cu pofta de zambet larg. Incantarea e noapte alba, cand te strange in brate si te saruta usor pe spate. Incantarea e urma moale in nisip, sa gasesti mereu drumul catre mare... o mare de oameni si de valuri...
Incantarea e momentul in care te-am cunoscut...

Si pentru ca postarea vine din Scarabeo, poate dati un LIKE barului. Multumesc si poate ne vedem la un karaoke :)

La, la, la multi ani! 01/03/2012

2011 nu mi-a placut deloc. 2012 deja suna bine. Sper ca suna la fel de bine si la voi. La final de an si inceput de nou, de schimbare, de dorinte mici... spun ca absenta e frumoasa, la fel si tacerea. Surprizele sunt dulci, la fel si prietenii. Viata e scurta, la fel si fericirea. Multumesc. Sa fiti iubiti!

Luni devreme... 12/12/2011

E luni! Multi ar spune, printre lacrimi si suspine, ca e cea mai urata zi din saptamana. E drept, si eu am hulit-o ani in sir, dar azi ma simt atat de... noua... actuala... sau... Motive? N-am motive. Pur si simplu ma intampin la fiecare respiratie cu un zambet. Asa, de sfarsit de 2011 si de inceputul unei noi ere (nu-i zic etapa ca e prea comun).
Afirm cu pasiune exaltata si pentru a nu stiu cata oara ca sunt indragostita iremedial de zambetele oamenilor. Ma topesc dupa ele... Asa-mi plac ca le-as poza pe toate si m-as retrage in munti la un studiu aprofundat. Cand vad un zambet demn de o ilustratie devin imediat o timida si jumatate. Ma pierd prosteste de frumos, un tremurat suav ma gadila pana-n adancul constientului si capat o alura de copil fastacit. Contemplare lucida... un poem scrijelit la umbra unui copac sau jumatate de carte rasfoita in iarba proaspat cosita. O dovada ca oamenii daruiesc neconditionat stari-amintire. Dincolo de riduri, tristeti sau nevoi inca neimplinite, tumultul social indeamna la cultivarea ingenuitatii. Si asta-mi da putere sa zambesc si maine. Multumesc oamenilor... pur si simplu...

Virusul incolor ataca internetul 12/08/2011

Mucea se ascunde...

Am gripa, ma doare gatul, capul, ma dor oasele (dar asta cred ca e de la batranete). De o ora stau si privesc in monitor, nimic mai mult. De sete am baut aproape tot siropul de tuse, de foame am inghitit mai mult paracetamol decat era prescris. Cand fumez, ma ustura si mintea de durere. Dar e semn bun, inseamna ca mai am un dram de ratiune pe undeva. In rest, sunt plina de umor, fireste. Ma gandeam sa merg la plimbare. Dar ametesc si trebuie sa ma tin de stalpii pe care altadata ii loveam in plin cu fruntea. Nu vreau sa arunc cu noroi pe experientele mele urbane absolute, asa ca raman infipta in scaun. Visez la o luna de concediu si la un ceai la halba, atat! Sper ca virusul incolor sa atace internetul si sa crape site-urile la care sunt sclav nefericit si lipsit de satisfactie. Acum parca ma doare si sufletul un pic. E greu cu unii prieteni si cu superficialitatea lor. Mda, de data asta aleg sa raman in umbra, ma retrag, am zis...
End of transmission... Hapciu!

Scrisoare de divort 12/07/2011

Roxa m-a parasit, s-a dus in alta redactie. Divortul s-a produs pe neasteptate, dupa ce ne-am dat cateva palme in cap si ea m-a fugarit cu poseta pe hol, ca-n clasa I. Magazinul de la care cumparam Dr. Pepper... s-a inchis si el. Un lucru vreau sa-i mai spun nesuferitei: am fost din nou la Sala Dalles. Si ce crezi "Moxa-Boxa-si-ce-mai-esti-tu" ca mi-am cumparat? Carti, fireste... Bine, dupa ce am infulecat niste dulciuri de la Targul Cadourilor de Craciun. Asa ca pentru nelinistea ta am trei tiluri noi pe noptiera:

Romanul cocainei - M. Agheev (carte cu autor necunoscut. se spune ca este un roman care l-a inspirat pe William Burroughs si l-a incantat pe John Updike, fiindu-i atribuit la un moment dat lui Nabokov. are recenzii proaste. asa, si?)
John Cheever - Totul pare un paradis
Chuck Palahniuk - Sufocare (cu asta ma delectez acum)

Later edit

Reactia afurisitei vine pe mess:
Roxa: tu @*@*@* (limbaj licentios cenzurat de Incolora :D)
Roxa: )))))))))
Roxa: pai daca am plecat de-acolo nu inseamna ca nu-s aproape!
Roxa: asta unu' la mana
Roxa: si doi
Roxa: POTI SA MA CHEMI SI PE MINE LA DALLES!
Roxa: te-ai gandit vreodata la asta?
Roxa: ti-o trecut prin capu' ala lovit de stalpi?
Roxa: nu cred.

Ada Milea are motive sa ne mai (in)cante 12/07/2011

Ai motive sau n-ai motive? Ai motive nenumarate sa mergi la un spectacol Ada Milea cu Bobo si Adrian Cristescu. Daca meniul din Pub ne-a lasat reci, meniul servit de Ada Milea a fost complet si de bun gust: Don Quijote, ceva amante, alcoolici si prieteni buni. Toate de Mos Nicolae. Trebuia facuta precizarea sa stim si in ce seara am savurat bucurii mici pentru oameni mari sau viceversa. Cuvintele, se stie, sunt de prisos cand vine vorba de Don Quijote-ul Adei Milea. Este unic, "suveran", "subteran", vesel, trist, absurd, real... O calatorie superba prin (capod)opera lui Cervantes sau un spectacol asumat despre dragoste. Dar si despre singuratate, oi, mori de vant, iluzie...
Conceptul de "teatru la tricou" este o alta poveste cu gust dulce si plina de umor. Nu vreau sa impartasesc experienta dintr-un singur motiv: mergeti sa vedeti cu ochii vostri. Pot doar sa va spun ca am ras cu lacrimi si abia astept urmatorul spectacol.
In alta ordine de idei, daca la teatru, de regula, suna telefoanele, la concert a sunat alcoolul din creierul unui "Gica-Contra". Un domn afumat ne-a cam deranjat cu prezenta, dar a fost evacuat cu forta si cu versurile poetului Ion Muresan ("Cartea Alcool") pe muzica Adei Milea. Prezenta de spirit a artistei a fost rasplatita cu aplauze... Sa nu credeti ca sunt vreun fan inrait, de altfel "titulatura" nu mi se potriveste deloc, sunt doar un om care apreciaza respectul pe care-l au unii artisti pentru munca lor. Iar la Ada Milea se observa asta chiar de la probe...
Si cum o seara reusita nu avea cum sa aiba un final trist, am adus acasa si o papusa pe care am primit-o de la Ada Milea. Cred ca mai bine mi-o dadea de cap... decat sa mi-o puna in brate. Pentru ca mi-a placut mult de tot spectacolul... am mai vrut. Am aplaudat, a mai cantat, am strigat bis, a mai cantat, am mai aplaudat, am lasat capul in jos, am mai aplaudat un pic si... o cheama A(i)da. Botezul s-a petrecut pe la unu noaptea. Acum sta cuminte pe fotoliu... si o puteti vedea in poza.
Cine doreste un Apolodor" + etc. pt copii & nefumatori... este asteptat la Green Hours. Nu ma duc sa caut o sora dau un frate pentru Aida, merg sa traiesc din nou o poveste frumoasa. Cu riscul de a renunta pentru o seara la tigari...

Vand teava pentru tun. Rog seriozitate! 12/06/2011

Cand incepi sa nu mai crezi, e fair sa te retragi tiptil, cu pasi mari si fara sa faci parada lui "stiam eu ca asa o sa se intample". Cand simti ca nepotrivirea apasa in causul palmei cu scartait de usi vechi, inchide ochii si gandeste-te la primul om care ti-a zambit neconditionat. Acolo vei gasi raspunsuri pentru serile in care asteptarile ti-au fost inselate. Cand deschizi usa larg, nu astepta sa intre o armata de ingeri in sufrageria ta... dar asigura-te ca lumea poarta pampers sau macar are in geanta un pachet de servetele umede. N-am inteles niciodata oportunistii. Oamenii care vaneaza anumite momente si dupa ce le-au trait... isi baga trofeul in buzunar si scuipa pe pasiunile tale cum scuipa cojile de seminte la telenovela de seara. Urmeaza rolul de filosofului satului, incercand sa-ti explice cum vede situatia si cat de bou ai fost tu in toata povestea inventata de el. Culmea, el a mirosit aventura si a dorit sa o traiasca cu tine. Dupa ce a simtit ca o poate face si singur... s-a uitat cu jind la pampers, dar deja facuse pe el...
Hai sa nu ne mai murdarim reciproc povestile, sa devenim prieteni-straini. Mai bine curatam aleile pe care pornim separat. Si gata...

A inceput de ieri sa cada... 12/01/2011

Am cantitati uriase de praf. Pe incaltari, in ochi, urechi, nas.... si chiar in... Am iesit sa fumez una lunga, ma gandeam chiar si la o sudata. Trageam cu pofta pana mi se lipeau obrajii unul de celalalt. Zambeam in gol la aerul un pic rece si ma gandeam la primavara, la caisul si cuptorul de lut din curtea bunicii, la primii bascheti pe care mi i-am cumparat (erau rosii) si la prima camasa in carouri (da, mi-o amintesc perfect, am purtat-o multi ani). Din senin a inceput sa ninga cu praf. O nesimtita a scuturat sacul de la aspirator fix in capul meu. Vaco! Mi-ai distrus dramul de zambet capatat in prag de seara. Urato! Cum sa asterni tu praful pe amintirile mele cand eu incerc sa le pastrez cat mai vii? Hai pa!